Încredere și vaccinare în comunitatea românească din Regatul Unit

La 24 noiembrie 2025 am vorbit la prima masă rotundă dedicată sănătății comunității românești, cu participanți din mai multe domenii. Găzduit de Consulatul General al României la Londra, evenimentul a reunit echipe din diferite structuri ale NHS și specialiști în sănătate publică. Au participat și cercetători, factori de decizie, reprezentanți ai administrației locale, ai Consulatului și ai organizațiilor comunitare.

Am discutat despre dificultățile pe care le pot întâmpina românii când încearcă să găsească serviciul potrivit în NHS și despre inegalitățile de sănătate care pot rezulta. Atitudinile față de vaccinare au fost o altă temă. În toate aceste discuții a revenit aceeași întrebare: informația vine dintr-o sursă pe care oamenii o recunosc și în care au încredere?

Prezentarea mea s-a concentrat pe ezitarea față de vaccinare în rândul românilor din Regatul Unit. Am prezentat un cadru pentru înțelegerea factorilor care influențează comportamentele legate de sănătate și am discutat felul în care atitudinile din diaspora pot reflecta tendințe formate în România. Mutarea într-o altă țară nu șterge experiențele anterioare cu instituțiile publice, sistemul medical sau vaccinarea. Contextul se schimbă, însă experiențele anterioare continuă să influențeze felul în care oamenii îl interpretează.

Studiile dedicate unei anumite comunități pot surprinde ceea ce categoriile generale lasă nevăzut. Vaccinarea copiilor cere, la rândul ei, o informare susținută, prin mesaje clare, exprimate într-un limbaj familiar și repetate în timp.

Adina Maglan a arătat cât de greu este să conturăm chiar și o imagine de ansamblu. Când categoriile etnice sunt prea largi sau neclare, românii devin greu de identificat în datele de sănătate, iar surse diferite pot da rezultate contradictorii. Local Voice a prezentat un studiu realizat în rândul a 236 de cetățeni români despre folosirea serviciilor NHS, vaccinare și renunțarea la fumat. Cercetarea a constatat o neîncredere profundă în serviciile statului și a indicat nevoia unui dialog respectuos, care să țină seama de contextul cultural și să respecte autonomia fiecărei persoane.

Dr. Floriana Ellis a descris dificultatea concretă de a găsi, în NHS, serviciul potrivit și informații medicale de încredere. Sursele sunt deja numeroase, iar acum li se adaugă recomandările medicale eronate generate de inteligența artificială. Pentru oamenii care încearcă să decidă ce informație este credibilă, confuzia poate deveni și mai mare.

După prezentări și întrebări, participanții au conturat împreună câteva posibile intervenții. Profesioniștii din sănătate care vorbesc română pot deveni interlocutori de încredere. Materialele NHS au nevoie de traduceri corecte, iar informațiile trebuie să ajungă în spațiile comunitare și pe platformele pe care oamenii le folosesc deja. La rândul lor, datele oficiale ar trebui să arate mai clar la cine ajung serviciile. Comunitatea trebuie implicată de la început, pentru ca intervențiile să răspundă unor nevoi reale.

Printre propuneri s-au aflat organizarea periodică a unui eveniment despre echitatea în sănătate, crearea unui Forum sau Parteneriat Românesc pentru Echitate în Sănătate și elaborarea unei strategii multianuale. Participanții au propus și formare pentru liderii comunitari, astfel încât aceștia să poată susține mai bine interesele comunității. Profesioniștii români în care comunitatea are încredere ar putea contribui la realizarea resurselor, iar serviciile ar putea folosi un set de instrumente pentru adaptarea culturală. Deocamdată, acestea sunt propuneri, nu programe finalizate.

Datele istorice despre vaccinare ne pot arăta când au fost introduse anumite doze în schema din România. Nu pot arăta cum a fost primit sfatul medical într-o familie, de ce s-a erodat încrederea sau cine ar putea s-o refacă. Pentru a răspunde, cercetarea trebuie făcută împreună cu comunitatea. Este nevoie și de răbdare pentru a câștiga încrederea înainte de a le cere oamenilor să acționeze.